Strategii pentru învățarea eficientă

prof. Cezar Cramariuc

Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, a spus la ZF Live că 40% că din generaţiile viitoare, din cei care vin din urmă şi trebuie să susţină România din punct de vedere economic, social, cultural şi politic, sunt analfabeţi social şi funcţional, adică vor fi un balast în viitor şi nu un activ, ca acum, pentru piaţa muncii, pentru business, pentru economie, pentru România.

Potrivit studiului Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, elevii de 15 ani ştiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înţeleg noţiunile învăţate. Cauzele acestui fenomen sunt diverse, iar multe au legătură cu modul în care sunt predate anumite materii în ciclul gimnazial şi liceal. ”Nu aş vrea să spun la modul general că principala cauză este calitatea sistemului educaţional românesc, ci modul în care încă se predă. Profesorul transmite cunoştinţe şi atât. Sunt multe cunoştinţe, sunt profesori care nu ştiu să citească, există frică din partea profesorului de a da elevului ocazia să creeze şi nu în ultimul rând faptul că, în special la liceu, nu se face disciplina de studiu, ci ştiinţă. (…) Eu predau şi economie, la liceu, şi dacă le cer să îmi dea definiţia pentru viteza de rotaţie a banilor, care e o definiţie foarte complexă şi urâtă, din zece elevi, 11 ştiu să reproducă definiţia mai bine decât o fac eu. Dar dacă le cer să dea un exemplu simplu, nu ştiu să facă acest circuit şi nu înţeleg, deşi ei ştiu definiţii, clasificări, vorbesc în sintagme şi ştiu eseuri la Limba Română”, a declarat Sorin Spineanu-Dobrotă, Şef Serviciu Examene şi Evaluarea Manualelor al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale. Potrivit specialiştilor, procentul ridicat al elevilor analfabeţi funcţional are şi un impact economic mare asupra PIB-ului României.

”Există predicţii care vorbesc despre cât ar creşte PIB-ul României dacă am rezolva această problemă. O variantă moderată spune că ar creşte cu peste 200% până în 2035. Această problemă ne costă încă două PIB-uri. E un lucru intuitiv. Este un subiect de interes extrem şi trebuie să devină o prioritate”, mai spune Ligia Deca. Ce înseamnă analfabet social şi funcţional? Este cineva care nu poate înţelege, nu se poate exprima, nu poate explica ceea ce citește, nu poate face mai mult decât operaţiuni simple, mecanice, fizice.

Consider că profesorul poate avea o contribuție importantă la reducerea analfabetismului funcțional în cadrul activității la catedră. Un profesor care vrea să-și facă treaba trebuie să se gândească la următoarele implicații ale unei învățări eficiente:

Trebuie luată în considerare o metodă preferată de învățare de către elevi, care poate fi una dintre următoarele:

  1. Ascultarea de explicații
  2. Privirea unei demonstrații
  3. Diagrame și grafice – indicii vizuale
  4. Instrucțiuni scrise – manual sau suport de curs
  5. Realizarea unei activități

Stilurile de învățare VARK sunt: vizual, auditiv, citit/scris, kinestezic. Eficiența stilurilor de învățare sunt reprezentate în graficele următoare:

Stilurile de învățare cele mai ineficiente sunt stilul vizual cu 4% și stilul auditiv cu 5%. Urmează stilul scris / citit cu 15% și stilul kinestezic cu 16%. Mai eficiente sunt stilurile bimodale cu 19% și trimodale cu 10%. Învățarea optimă este atunci când se folosesc toate stilurile printr-o activitate de învățare tetramodală.

După cum se poate observa din al doilea grafic cea mai eficientă activitate de învățare este cel care folosește toate stilurile.

După cum știm fiecare profesor își propune să dezvolte anumite abilități și își stabilește anumite obiective conform programelor școlare. Fiecare dintre noi ar trebui să se întrebe ce urmărește să dezvolte:

  1. Achiziția de informații: fapte, principii, concepte
  2. Folosirea informațiilor și cunoștințelor în noi contexte
  3. Dezvoltarea abilităților de învățare pe tot parcursul vieții
  4. Toate cele de mai sus

Se adaugă și alte întrebări la care profesorul al trebui să răspundă:

Mai jos sunt menționate caracteristicile unei predări slabe:

Predarea înseamnă activitatea de învățare, în cadrul căreia sunt ilustrate următoarele raporturi:

În continuare sunt menționate punctele slabe ale lecturii:

Lectura are și aspecte extrem de folositoare:

  1. Focalizarea pe concepte:
    • 3 – 5 concepte cheie
    • Reformularea lor de 3 ori
  2. Redarea unei povești – furnizarea unei hărți
    • La început – captarea atenției; să spunem elevilor de ce trebuie să aibă grijă
    • Pe parcurs – să le spunem ce trebuie să știe
    • La sfârșit – concluziile despre noțiunile discutate și ce urmează
  3. Folosirea imaginilor:
    • Suport explicativ
    • Oferirea de imagini
  4. Asigurarea interactivității
  5. Profesorul să nu citească

Lectura interactivă se realizează pe următoarele coordonate:

În continuare dau un exemplu de lectură folosit de mine în cadrul temei Războiul Rece. Redau aici o parte documentele care trebuie analizate de elevi pentru a putea răspunde la întrebarea: Cine este vinovat de declanșarea Războiului Rece? Toată tema poate fi accesată în cadrul platformei educaționale http://www.did-clio.net. În cadrul acestei metode am folosit ca procedee destructurarea textului și multiperspectivitatea. Elevii sunt coordonați prin intermediul unui tabel pe care trebuie să-l completeze.

Winston Churchill, Colegiul Westminster, 5 martie 1946

Fragmentul unu

"Nu putem fi orbi la faptul că libertățile de care se bucură cetățenii din tot Imperiul britanic nu sunt valabile într-un număr considerabil de țări, din care unele sunt foarte puternice. În aceste state controlul este exercitat asupra oamenilor obișnuiți prin variate politici guvernamentale atotcuprinzătoare ... "

CondițieSubiectulVerbcare sau ce? / context
nu putem fi orbi la faptul călibertățilese bucurăcetățenii din tot Imperiul britanic
într-un număr considerabil de țări, din care unele sunt foarte puternice
controlasupra oamenilor obișnuiți prin variate politici guvernamentale atotcuprinzătoare
  1. Reformulați cu propriile voastre cuvinte, "Nu putem fi orbi la faptul că"
  2. La ce libertăți credeți că se referea Churchill?
  3. Conform lui Churchill, ce aveau cetățenii englezi și alții nu?
  4. Churchill menționează că "un număr considerabil de țări, din care unele sunt foarte puternice. În aceste state ...". La care state credeți că se referea Churchill? Cum mențin aceste state controlul?
Fragmentul 2

"... Ar putea fi unele grupuri care încearcă să împingă în uitare aceste sacrificii ale poporului sovietic care au asigurat eliberarea Europei de sub jugul hitlerist. Dar Uniunea Sovietică nu le poate uita. Cineva poate întreba ce poate fi surprinzător în faptul că Uniunea Sovietică, în dorința de a-și asigura securitatea pentru viitor, încearcă să reușească ca aceste țări să aibă guverne cu o atitudine loială în relațiile cu Uniunea Sovietică? "

"D-l Churchill rătăcește în jurul adevărului când vorbește despre ascensiunea partidelor comuniste în Europa de Est ... . Ascensiunea comunismului nu poate fi considerată accidentală. Este un proces normal. Influența comuniștilor a crescut în timpul anilor grei ai stăpânirii fascismului în Europa, când comuniștii au arătat că sunt de încredere, curajoși și luptători care s-au sacrificat în lupta împotriva regimurilor fasciste pentru libertatea popoarelor."

Condiție / conexiuneSubiectulVerbcare sau ce? / context
Ar putea fiunele grupuricare încearcă să împingă
aceste sacrificii ale poporului sovietic careeliberarea Europei de sub jugul hitlerist.
Darnu poate uitaei(sacrificiile făcute de poporul sovietic)
Cinevapoate întrebace poate fi surpinzător
În faptul căîn dorința de a-și asigura securitatea pentru viitorîncearcă să reușească
D-l Churchillrătăcește în jurul
cândeldespre ascensiunea partidelor comuniste în Europa de Est
Creșterea influenței comunismuluia progresat
au arătatsunt de încredere, curajoși și luptători care s-au sacrificat în lupta împotriva regimurilor fasciste pentru libertatea popoarelor
  1. De ce, conform lui Stalin, Uniunea Sovietică dorea să aibă vecini loiali?
  2. Precizează principalele puncte de conflict între cei doi lideri. De ce erau cei doi lideri în dezacord? Răspunsul trebuie să reflecte percepția pe care o aveau unul despre celălalt și opinia lor despre extinderea comunismului în Europa de Est.

Bibliografie:

  1. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/studiu-42-dintre-elevii-romani-sunt-analfabeti-functional-607539
  2. http://www.estica.eu/article/scoala-alfabete-si-analfabetism/
  3. - http://www.zf.ro/eveniment/romania-anului-2018-generatiile-viitoare-40-analfabeti-functional-social-cauza-lipsei-educatie-primara-ceea-insemna-catastrofa-piata-muncii-business-economie-viitor-vom-ajunge-tara-vom-importa-tot-16919263
  4. Ştefan Păun, Didactica istoriei, Bucureşti, Corint, 2007